Pe după șură, lângă cimitir
O pasăre s-a dezbrăcat de pene,
Poate că i-o fi fost un soi de lene
Sau poate-un fel de silă și sictir.
De-a duce pân’ la capăt sfânta frază,
Inconștiența zborului fixat
De-un arhitect necunoscut în sat
Dar bănuit în aerul de-amiaza.
Sensul versurilor
Piesa descrie o scenă melancolică lângă un cimitir, unde o pasăre își pierde penele, simbolizând poate o pierdere a vitalității sau o renunțare. Versurile sugerează o reflecție asupra efemerității și a inevitabilității sfârșitului, într-un cadru rural misterios.