Apune soarele-n văpăi
Şi înserarea, ca un val,
Pe subt răchiţile din deal
Se lasă-n linişte pe văi.
Coboară-ncovoiat la pod
Un biet pescar, de pe Siret,
Şi-n umbră sură pier încet
Pescar, şi apă, şi năvod.
De jos, din ceaţă de pe prund,
Doi pescăruşi au apărut
Şi-n zbor îngemănat şi mut
Se duc spre bălţile din fund.
Închid pleoapele s-ascult…
De pacea largă legănat
Mi-adoarme sufletu-mpăcat.
Ca un copil ce-a plâns prea mult.
Sensul versurilor
Piesa descrie un peisaj linistit de vara, la apus, cu un pescar si pescarusi. Starea de spirit este una de pace si impacare, aproape de somn, dupa o zi lunga.