Frunze metalice cad,
Oglinda apei e spartă-
Frunze metalice cad,
Le-nvăluie apa, le poartă.
Dragostea ta m-a strigat?
Vântul îmi bate în poartă.
E de mult, de demult
Cântecul apei aceste-
E de mult, de demult,
Șoapte colindă prin trestii.
Dragostea ta s-o ascult?
Murmurul clar al poveștii.
Taie văzduhul plutind
Razele soarelui- spade,
Taie văzduhul plutind
Stoluri de păsări nomade.
Țară, în gând te cuprind..
Bruma sau liniștea cade.
Ceață albastră în vad,
Seamănă oamenii grâne,
Ceață albastră în vad-
O, dimineața de mâine!
Frunze metalice cad,
Aura toamnei rămâne.
Sensul versurilor
Piesa descrie un peisaj autumnal melancolic, plin de imagini ale naturii în schimbare. Versurile sugerează o introspecție profundă și o conexiune cu țara natală, în timp ce se contemplă trecerea timpului și frumusețea efemeră a momentului.