Ion Caraion – Trib XVI

Cu steaua sud, cu steaua nord – epave
Plin, soarele. Găleată fără fund.
Arpegiile: falduri. Preludiile: nave
pe rând în pași
pe rând în gol
cobor
m-ascund.
Incendiat ostrov de alge și mărgean
Eucalipt cu frunza exotică – pumnal.
Ia-mi foșnetul din soare ori du-mă spre ocean,
spectral violoncel de cer autumnal.

Sensul versurilor

The poem reflects on themes of mortality and introspection through vivid imagery of nature. It explores the speaker's descent into a state of hiding or self-reflection, surrounded by symbols of decay and beauty.

Lasă un comentariu