Versuri corectate și adnotate
Cerul va sări în mareși marea o să se întunece.Întunericul o să se împrăștie pe uscatuscatul o să se împrăștie în văzduh.Din eter ivi-se-vor semințe și din semințelesoarelui va izbucni soarele.și va pleca pe mărisă reverse eter.Nani, nani, machiat mister.
În fața fundației goalesă aștepți cu ochii închișipână când casa cea vechesă se înalțe iar primitoare.Să privești ceasul opritatât de multpână când secundarulse mișcă din nou.Să mă gândesc la tinepână când iubireapentru tinepoate fi iar fericită.Atuncitrezirea din morțidevinefoarte simplă
Stelele curg pe umeri halucinanteca femeile despletite din Orient,cu trunchiuri de fum și de planetecolonizate lent.Stelele cresc din cartușieră;incandescente odăi –peste tunică, peste mitralierăîn efluvii, în clăi.Fânețea luminii inundădiviziile-n vestoane sfârtecate,când Maica Domnului, cu glezna rotundă,iese din șanțuri și intră-n cetate.
Legea care sunt – nu mă va subordona. Un trup gol este unica prelungire a liniei de înțelegere care ne unește cu misterul. Să faci o săritură mai repede din înjosire. Infinitul există pentru noi, precum limba pentru surdomuți. Nu s-a născut încă Magellanul unui trandafir.
Furtună fascinantă,erecții selenare.Târând năvodul falnic de-ndrăgostițiși gratii,precipităm popasul ocultei frenezii.
Trecut-am prin vremuri înfiorateși tăcând pe stradă cu frică.Și piciorul ei, ostenit, izbitor înainte-napoi,lovit-a cu durere și ură și-n noi.Și deodată, în câmpul tainelor ei,ingea cu zăpadă de miei!Înaintea vitrinelor cu măști de hârtiesperat-am iubirea de-o veșnicie.Cu minutele calde, lipite de geamdin iubire, Iubire mai mare cerșeam.Și singura, singura lacrimă-și cautăsă se prelingă în iesle … Citește mai mult
Mi-e somn de tinede cutia craniană a genunchiului tăude melancolia ta în care plouă cu sevă și labeNu-mi trebuiești dar mi-e somn de tineca de umărul corăbiei clămpănindca de-un trencicare fugea prin oraș la 4 aprilie 1944
Vin sacagiii la ruguri. Maimarelecoboară și-și moaie picioarele,maimiciicântă din muzicuță și-și pun ventuze,iar inspectorii fricii,cusuții la buze,fac economie de vreascuri și-i ceartăcă ard prea mult din artă pentru artă.
Și este-o oarecare transparențăÎn șiruirea pe un ram de visA ceea ce în muguri e închis,Chiar de-și dorește-o altfel existență.Căci, dac-ar fi în raze reci deschis,Ar dovedi amara-i dependențăDe Soare, de căldură și absențăA tot ce-i este-n viață interzis.E-o siguranță-n lumea rar pătrunsăDe câte o privire și de-un frigCe-ar invada esența lui ascunsă.Atunci când țepi … Citește mai mult
Ce vis ciudat mă străbătu azi-noapte!…… Ardea spitalul cu bolnavi cu totȘi flăcările sfârâiau în cărnuriRâs alb cutremurat de savaot.Ce râs, ce râs mă străbătu azi-noapte!Ce râs de ziduri prăbușiteStrivind sub ele urlete, clipiteȘi razele căzute ale lunii.Și luna… cum mai fulguia azi-noaptePe străzile pierdute-adânc în vis…Și cum mai fulguia pe cărnurile aspre!Desfrâu de flăcări … Citește mai mult