Cântecul păsării sus,
Cântecul apelor jos
Şi eu ca un trunchi de stejar
Prins între ele:
— ”Pasăre dă-mi
Trilul tău, clar.
Murmurul tău,
Apă, mi-l da! ”.
— ”Aripă n-ai
Să desfăşori
Aerian
Râsul solar. ”
— ”Nu eşti cristal
Pribegitor,
Neturburat
Plânsul să-mi furi. ”
— ”Aripi şi val
Dacă-mi lipsesc,
Tainic îmi duc
Zeii senini. ”
Cântecul păsării sus,
Cântecul apelor jos
Şi eu ca o grea
Stană-ntre ele.
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimentul de limitare și dorința de a transcende barierele personale. Eul liric se compară cu un element static din natură, aspirând la libertatea și expresivitatea elementelor din jur.
