Lăptos și roz un cer de dimineață
Sub care – inundate – abia vezi
Pătratele plantații de orez
Cu sate mici în pâlcuri de verdeață.
Și-aprinde luminoasele dovezi
Și, săgetat pieziș de-un zbor de rață.
Rupând închipuirile de ceață,
Îți suie-n minte piscul ce-l visezi.
Furnici, pe cap cu mari ciuperci de paie.
Îți pare-n zări un șir de peregrini –
Dar tu chemând priveliștea-n odaie,
Și, la măsura ta lărgindu-i rama,
Cu-o trăsătură de penel senin
Culegi din nori eternul Fuji-Yama.
Sensul versurilor
Piesa descrie un peisaj idilic japonez, văzut prin ochii unui artist. Observatorul contemplă natura și o transformă în artă, capturând esența eternă a frumuseții.