Cum să nu fiu de Muză inspirat
Când tu exişti şi torni în slova mea
Motivul tău, ce-i mult prea rafinat
Pentru hârtii de calitate rea?
Să-ţi mulţumeşti, c-al tău merit a fost
Dacă ce-am scris îţi place să citeşti,
Căci să compună poate orice prost
Când cu lumina ta îl fericeşti.
Fii tu a zecea Muză, cea mai cea,
Ca celelalte nouă să le-ntreci,
Pe cel ce te invocă fă-l să dea
Poeme-alese, să dureze-n veci.
Când muza azi mă sprijină la greu
Slava-i a ta, supliciul e al meu.
Sensul versurilor
The poem expresses deep admiration and gratitude towards a muse, acknowledging her as the source of inspiration and the reason for the poet's creative ability. It emphasizes the muse's superior influence, surpassing all others and enabling the poet to create timeless verses.