Să nu-mi închideți porțile,
trufașe biblioteci.
Eu doar vă aduc ce lipsea din rafturile voastre
mult ticsite și vă era de mare trebuință;
Iscat din bătălii, am scris o carte,
Cuvintele-i nu sunt nimic, curenții ei sunt totul,
O carte ce nu-i precum celelalte și nici făcută
pentru intelect,
Dar voi, nespuse lucruri din adânc, veți vibra
în toate paginile ei.
Trad. Mihnea Gheorghiu
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre valoarea unei noi perspective aduse în fața cunoștințelor existente. Autorul cere să nu fie respins, ci să fie ascultat și înțeles, deoarece aduce ceva esențial și nou, născut din experiențe profunde.