Versuri corectate și adnotate
Nu-mi închideți ușile voastre, mărețe biblioteci,Eu vă aduc ce de pe rafturi vă lipsea,de ce aveați mai multă trebuință vă aduc.Din război năzărită, o carte am scris;Buchiile cărții mele nimica sunt, reverberațiilelor, totul.O carte aparte, fără nicio legătură cu restul,nepercepută de intelect.Dar în fiecare filă, negrăite taine vă vor fascina.
Pentru Atlanta și Allan P.4Totul de reluat. Totul de spus din nou. Iar coasa privirii, peste tot a fi purtat!Un om porni să râdă la galeriile de piatră ale Bibliotecarilor. – Bazilica a Cărții! Un om la balustradele de sardonix, sub privilegiul bronzului și-alabastrului. Om nu de mare nume. Cine era, cine nu era?Și zidurile … Citește mai mult
Balansoarul meu în bibliotecă s-a proptit,Un Babel sumbru, unde ştiinţă, fabulă, roman,Cu cenuşă latină şi praf grecesc s-au contopit.Înalt ca o coală in-folio mă simţeam sub tavan.Două voci mi-au vorbit. Una perfidă, ceva mai brutal,Mi-a zis: „Pământul este dulce ca o prăjitură;Eu pot (şi astfel plăcerea ta va fi fără final!)Să-ţi dau mereu o poftă … Citește mai mult
Să nu coboare nimeni spre lacrimi sau reproș,Această proclamare a puteriiLui Dumnezeu, ce-n harul lui ironicÎmi dărui și cărțile și noaptea.El din cetatea cărții făcu domeniul acestorOchi fără de lumină ce nu citesc decâtÎn biblioteca viselor, acelePasaje fără sens pe care zoriiLe lasă-aprinsei lor dorinți. ZadarnicLe dăruiește ziua cărțile-i fără număr,Ca manuscrisele hermetice, secrete,Care pieriră-n … Citește mai mult
În amurgul de aurori într-o atmosferă senină al cărei simbolar putea fi amurgul de aur,bărbatul așază cărțilepe rafturile ce așteaptăși simte pergamentul, pielea, pânzași plăcerea pe care o producecunoașterea unui obiceiși stabilirea unei ordini.Stevenson și celălalt scoțian, Andrew Lang,vor relua aici, ca prin farmec,discuția liniștită pe care au întrerupt-omările și moartea,iar pe Reyers nu-l va … Citește mai mult
Iată grădinile, templele și justificarea templelor,Muzica potrivită și cuvintele potrivite,Cele șaizeci și patru de hexagrame,Riturile care sunt singura înțelepciunePe care o acordă oamenilor Firmamentul,Buna-cuviința acelui împăratA cărui seninătate a fost reflectată de Lume, oglinda lui,Și astfel ogoarele dădeau roadeȘi torentele rămâneau în matca lor,Licornul rănit ce se întoarce pentru a-și da sfârșitul,Legile tainice, veșnice,Armonia lumii;Aceste … Citește mai mult
Despre hidalgul smead și stăpânitDe eroism și gust de aventurăSe crede că – virtualitate pură –Biblioteca nu și-a părăsit.Isprăvile fidelei povestiri,Burlesc ori tragicomic încheiate,De el, nu de Cervantes, sunt visateȘi-nțesate-s de-nchipuiri.La fel mi-e soarta. Știu că esențialȘi fără moarte s-a pierdut cevaÎn chiar biblioteca ce-ngropaPovestea cu hidalgul exemplar.Copilul filă-ntoarce grav cu-eresuri,Visând nedeslușite-nțelesuri.
Fete frumoase și tinere alergândsus pe treptele biblioteciiîn fustele lor scurte.Traducător Iulian Leonard
Dorm în biblioteci ca-n ospiciicărți adorate, cărțile sublimepe-ascuns desfoliate, cu deliciide degete și pleoape anonime.Li se atârnă lacăte-n tartajecu-ncuietori subtile și cu cheie.pândite de slugoaie ucigașecu-adulmecări de carne de femeie.Ofeliile cărților, nebunecernelurile otrăvite-și schimbăși literele-și piaptănă-n lungi spasme,iar cariile, mori de-nțelepciunei-așează Timpului ne-ndurător, sub limbăfăina osului tău sfânt, Erasme.
Îmi doresc să-l pot găsi pe băiatul acela slab, cu cioc lungce se cocoța pe crengile vechii biblioteci de cartier.Își petrecea Șabatul zburând între teancurile șubredeși mesele fragile din lemn de la etajul al doilea.Ciocănind după nuci, făcându-și cuibul între scaieții rupți, zgâriindnotițe sub petecul de cer din colțișorul lui.Aș da orice să-l găsesc din … Citește mai mult