E noapte, șoapte trec pe baltă,
Tușește clopotul în turn.
Vibrează lung
Saturn
Saturn
O cucuvea pe bolta-naltă.
Saturn,
Saturn, răsună-n vânt.
Dantele negre deșirate
Se-ntind pe pietrele curate,
Pe turnul alb cu vârful frânt.
Nici un cuvânt, e vânt, e vânt.
Din gang ies plete de-ntuneric.
E râs, e plânsul ei himeric.
E noapte, șoapte trec pe baltă,
Saturn,
Saturn, vibrează-n vânt.
Nici un cuvânt, e vânt, e vânt.
Sensul versurilor
Piesa creează o atmosferă nocturnă misterioasă, populată de imagini ale naturii și melancolie. Cucuveaua și ecoul lui Saturn amplifică sentimentul de singurătate și introspecție într-un peisaj gotic.