Versuri corectate și adnotate
La cumpăna nopții, eu sui într-un turn.Păianjeni, cucuvai înțeleptese-ntrec să-mi oprească urcușul nocturnde strajă pe strâmtele trepte.Dar nu e nici buha cu strigătul ei,nici iasca cu ochiul sinistru,nici aprige pliscuri ce scuipă ulei,nici aripi suflând ca un sistru,nici spada jucându-mi pe creștet pieziș,nici limba-ntre granițe oarbesă stea împotriva acestui suisce-ntr-una, hipnotic, mă soarbe.Treptat izbăvit de … Citește mai mult
A venit o noapte ca o piatră albastră,Despletită,Și mai era acolo și un turn.Un turn cu geamuri rotunde, nesparte și cafenii.Omul acela cu privire de colț de cremene,Când a dat cu ochii de noapte,Acesta s-a împleticit,Gata să intre în pământ.Dar a mai venit un om care,Când i-a călăuzit celuilalt o palmă albastrăPeste privirei-a umplut teasta … Citește mai mult
Crescuse într-o vreme când, în țară,trufașii seniori voiau putereși căutau averea princiară,s-o crească-n grabă, semănând durereîn rândul celor cu o viață-amară.Plecaseră, demult, din vechea casă,atunci când noul domn, cuprins de ură,prin legea lui cea crudă, nemiloasă,amenințând cu o pedeapsă dură,și pâinea le-a luat-o de pe masă.S-au așezat în mijlocul pădurii,departe de război și de hoție,săraci, … Citește mai mult
Am văzut mierla de apăluându-și zborul de pe paratrăznet.După mersul semeț, după trilulde flaut am recunoscut-o.Am văzut pe sărbătorescul și moțatulPiquillo desprins de pe mormântși în rotocoale, pe o umedătrâmbă de scări, sosind pe acoperiș.Am văzut în geamurile colorateo țară de schelete și flori,de ferestre cu două arcade – și buzede sânge devenind și mai … Citește mai mult
E noapte, șoapte trec pe baltă,Tușește clopotul în turn.Vibrează lungSaturnSaturnO cucuvea pe bolta-naltă.Saturn,Saturn, răsună-n vânt.Dantele negre deșirateSe-ntind pe pietrele curate,Pe turnul alb cu vârful frânt.Nici un cuvânt, e vânt, e vânt.Din gang ies plete de-ntuneric.E râs, e plânsul ei himeric.E noapte, șoapte trec pe baltă,Saturn,Saturn, vibrează-n vânt.Nici un cuvânt, e vânt, e vânt.
Donjonul zigurat tresaltă-n falăCu-artileriști, bombarde pe creneluri,Revigorând vetustele răzbeluriCu proiectile cât o portocală!Au ruginit muschetele-n rasteluri –Caducă-i faima lor medievală!Armura cavalerilor stă goală!Scrumite-s vestejitele drapeluri!Evocator, privirile mi-nturnCătre tiranul, taciturnul Turn!Ochioase guri de foc ies din făgașe,Țintindu-mă-n privirea ucigașe!Străvechiul Turn e-un monument de moarteStâlp Stăpânirii – pavăză lui Marte!
Majestatea Sa.Fost-au zoriCe nu au cunoscut apus,Și un soare blândUrcat pe boltă sus!A fost lumină fără întuneric,Și raze colorateCe străluceau feeric.Iar majestatea saPrivea din turnul ei înalt,Și plină de încântareZâmbea!Nimic și nimeni însă,Nu o puteau chema din cerul eide sus,Ce are răsărit,Dar nu cunoaște apus.Însă trecând pe lângă dealuriȘi codrii întunecați,Prin ale morții valuri,Ajunse un … Citește mai mult
Într-un sfârșit, în marginea orelor moarte, înalt și aspru,Turnul a crescut zi cu zi, noapte cu noapteîntemnițându-mă.Singur veghez. Nici un zvon. Lumea e de mine departe.Glasul strigă-n deșert:Unde sunt visele? Unde izvoarele? Unde ești, mamă?Pumnul zadarnic izbește în piatră.Cine e de vină? Cine mă desparte?Nimeni n-aude. Nimeni nu mă cheamă.E târziu. Turnul sporește în noapte.
Dă-mi investitura. Dă-mitalpa veșnică-a lui Hermes.Tot mai vaste, tot mai ferme-saprigele tale vămi.Mântuie-mă de-ntâmplare.Soarbe-mi sângele diurnși oprește sus, în turn,ritmica decapitare.Dar mă toarnă-apoi deplin,colorând cu mine-o lumede râvnite văi postumepeste care mă înclin.
Atâtea pietre-n mine s-au zvârlit,Ca nu mai mă-nspăimântă celelalte;Un turn semeț capcană-a devenit,Cel mai înalt din cele mai înalte.Constructorilor lui le mulțumesc,Să-i ocolească răul ca pe-un templu,De-aici, zorii prima îi zăresc,Și cea din urmă-amurgul îl contemplu.Încrucișându-și nordice cărări,Aici vin vânturi din vreo șapte mări,Și-un alb hulub din palma-mi grâu mănâncă..Iar pagina ce n-am sfârșit-o încăO … Citește mai mult