William Shakespeare – Sonetul VI. Atunci nu lăsa mâna aspră a iernii să strice
Să nu lași iarna vara să-ți omoare, / Pân’ ce n-ai distilat ființa ta: / … →
Versuri corectate și adnotate
Să nu lași iarna vara să-ți omoare, / Pân’ ce n-ai distilat ființa ta: / … →
Ce-mpovărat călătoresc pe drum, / Silindu-mă s-ating ce mi-am propus, / Răgaz și somn îmi … →
O! Ce-i frumos ne pare mai frumos / De adevăr când e împodobit, / Şi-un … →
A două’ș’patra dramă-a lui Shakespeare, / Cu mână calmă, epoca o scrie. / La cel … →
Deci voi trăi crezând că ești fidel, / Ca soțul amăgit, căci fața ta / … →
Când scriu de tine mă simt slab, sleit, / Știind c-acum inspiri un om cu … →
Timp ce tocești și gheara unui leu / Și mlada în pământ o întorci iar, … →
Te rușinezi că te-ai îndrăgostit / Și astfel te arăți necugetat / Căci dac-ai vrea, … →
O, tu, copile, care-ai prins în plasă / A timpului clepsidră, a lui coasă, / … →
Prodig superb, de ce să irosești / Numai pe tine frumusețea toată? / De la … →