poezie simbolistă - Versuri.pro

Vladimir Maiakovski - Iadul Orașului

Iadul orașului geamurile începu a le strica, / în mai mici iedulețe, sugând luminile. / … →

Iar se-apropie umbrele serii, / Ziua clară se stinge-n zenit, / Iar fantasme străine – … →

NOAPTEA. / Purpuriul și albul au fost mototolite, aruncate, / în verde împroșcau cu ducați, … →

Ți-am înțeles menirea naltă – / Deci calea eu ți-o îngrădesc. / Sub sânii tăi … →

Tăcând, c-un semn opresc trăsura: / Tăcut mă sui. Alt semn mai fac, / Plecam … →

Zăriște roșie, galbenă, albă, / Glasuri departe vuind. / N-o să mă minți, zadarnic mi-e … →

Din palmă am hrănit claviatura – stol de clape / În croncănire, plesnet de aripă … →

În fereastra, sprințară, / O lumină clipea. / Doar în beznă pe scară / Arlechinul … →

În van îți zbuciumi valurile, Mare! / În van te zvârli spre sorii de mărgean, … →

Se-aprinde și dispare / După codru-nnegurat, / Prin poieni de trec călare – / Iar … →