Versuri corectate și adnotate
Un băiețel (cam așa cum ți l-ai dori – cu pistrui)țâșnește din casă și începe să zboaretimpanele dau să-i pocnească de fericireeste o vară cât cerul, omizile ronță-ronțăiescdin frunzele dudului.Ar putea să ajungă din urmă zăpezile, ar putearăsturna berbecii deasupra norilorcu nuiaua de-alun.El zăreștecu un ceas mai devreme piatra de carese va împiedica bețivul din … Citește mai mult
Ce curte făceam peninsulelor.Ce credință juramcrizantemelor de noiembrie.Cum ne căutam capitalaprintre peștii greoi și bunele tristeți.Ce nume vesele dădeamneantului, memoriei,îndrăznelilor de dimineață.Cum țineam metamorfozala mare cinste.Tu trebuie să hotărăștică imanența este un cristal.
Lumea toată-i trecătoare,Oamenii se trec și morCa și miile de unde,Ca un suflet le pătrunde,Treierând necontenitSânul mării infinit.Numai poetul,Ca păsări ce zboarăDeasupra valurilor,Trece peste nemărginirea timpului:În ramurile gândului,În sfintele lunci,Unde păsări ca elSe-ntrec în cântări.
Într-un pahar cu sare de potasăÎntr-o soluție murdară și opacăArunci un mic cristal și totul e pe caleTreptat și lin să se prefacăÎntr-un pahar cu floare de cristale.În treacăt mi-ai zâmbitFugind iute-n zbor și sfialăȘi până dimineață mi-a-nfloritÎn sufletu-mi trudit de îndoială,În tulburatu-mi suflet mi-a-nfloritO rece feerie siderală.
Ce-i un boboc de trandafir se știeAbia când clipa este prea târzieȘi unul singur stă pe vrej, anume,S-arate ce sunt florile pe lume.
Doar o oră, ah, de-ar ţineîncă timpuriul har!Dar vânt cald de vest, cum vine,Ploi de flori aşterne iar.Să mă bucur de verdeaţă,că ea umbră-ntâi mi-a dat?Brusc furtuna o şi-nhaţă,Toamna, când s-a clătinat.De vrei fructe de pe cracă,Partea ia-ţi cât mai curând!Unele stau să se coacă,Altele în germen sunt;Ploaia văii tale-afundeîi dă alte noi splendori,În acelaşi … Citește mai mult
Din apă ești făcut, nu din topaz.Suntem parabola lui Heraclit.Învolburatul râu necontenitcurgând pe prund, nu lâncezind în iaz.Și râu suntem, și grecul ce tresarecând se privește-n râu. Sclipirea-i prinziîn apa mișcătoarei lui oglinzi.Cleștar cu ape veșnic schimbătoare.Zadarnic râu suntem, predestinatîn drum spre mare. În umbră cufundat.Se-ndepărtează, pier în zare toate.Memoria monedă nu mai bate.Și totuși … Citește mai mult
În răsăritul zilei minuni se-nfăptuiesc,În stare să răstoarne-ndărătnica ursită.De pas de om nesigur e luna iscodită,lungi ani și leghe vise urâte răscolesc.Întunecate gânduri în suflet se strecoarăși tulbură lumina. Nu-i lucru-n lume caresă nu schimbe-n altul, cu rost ori întâmplare.Pe mine doar uimirile simple mă-nfioară.Să pot deschide ușa cu cheia sunt uimit,ori mâna mea aievea … Citește mai mult
Zori pure. OrizontulPleoapele-și deschideSă vadă. Ce? Vechi nume.Stau calme pe patinalucrurilor. Și astăziRoza se cheamă încătot roză, și-amintireatrecerii sale, grabă.Zor de-a trăi mai mult.Spre lungi iubiri ne-avântăaceastă forță asprăa Clipei cu pas sprinten,care-atingându-și țintafuge strigând: Nainte!Atenție! Atenție!Voi fi! Voi fi! Voi fi!.Și rozele? PleoapeÎnchise: orizontulfinal. Poate nimicul?Dar numele rămân.
Râdeți flori, învăpăiate de al soarelui sărut,Râdeți fără nicio grijă, vara este la-nceput.Vă așteaptă-o viață lungă, cu lumină și parfum,Fericite, încă nu știți că și iarna e pe drum.Soarele răsare, îl văd strălucind,Sub sărutul lui florile se-aprind,Patimaș’ și te-ndreaptă fața către soareDar mor, sufocate, în îmbrățișare.Am fost adus pe lume fără-a fi întrebat,Instinctele ți-au fost … Citește mai mult