Versuri corectate și adnotate
Eu nu sunt de vină.Neputința mea e atât de mare,încât nu am nici măcar vina neputinței mele.De aceea – absolviți-mă,râuri și cai, anemone, estețiși orașe masacrate!Sunt neputincioasă în vinovățiecum sunt alții în meseria lor –și voi fi dată afară!Doamne, din ce am să trăiesc,din ce am să mă hrănesc,când se va cunoaște întreaga mea incapacitate?!
Am visat azi-noapte sărutări,Câmpuri de garoafe zdrenţuite.Soarele cu zveltele-i cuţiteÎnjunghiase cele patru zări –Sânge picura pe sărutări.Aerul, ca-n preajma unui rug,Răspîndea fluida lui rugină;Gura de sărutări mi-era plină,Aş fi vrut dar nu puteam să fug –Pâlpâia tot câmpul ca un rug.O, pădure, platoşele-i verziAdiau departe, în răcoare,Zdrenţe de garoafe la picioareMi-arătau cât mai aveam de … Citește mai mult
E o întrebare dacă în curând va mai fi posibil –să fii om pe planeta aceasta –și cu ce preț – cu ce sisifică trudă.Buzele de avis ale porții.Poarta e chip –poarta e un chip plin de privirea atât de străină lumii.Poarta e ochiul orb.Zdrențele imposturii… –și pomul ascuns în poem.Da, de câtă recunoaștere este … Citește mai mult
Durerea mea, dă-mi mâna,Mă rătăcesc pe drum.Nu-i nimeni,Mă întunec.Sunt sclava taDe-acum.Stăpână-ndoliatăPe sufletu-mi tăcut,Ți-ai coborât enigmaDin larg necunoscut.Sub valurile sumbreMi-a înflorit iubirea.Și-n diamante negre,Mi-ai strâns nefericirea.PeStyxul tău, cu lacrimiȚi-am preamărit vecia.Durerea mea, dă-mi mâna,E moartă bucuria,Cu visele uciseMă prăbușesc pe drum.Nu-i nimeni,Mă întunec,Sunt sclava ta, de-acum!
Ain’t no sunshine when she’s goneIt’s not warm when she’s awayAin’t no sunshine when she’s goneAnd she’s always gone too longAnytime she goes away.Ain’t no sunshine when she’s goneIt’s not warm when she’s awayAin’t no sunshine when she’s goneAnd she’s always gone too longAnytime she goes away.Plec departe cu gândul foarte departeÎncât pe cei din … Citește mai mult
Ce-i geamătul o știe numai cine-ndură,cum aurul în cuptor îi dă a lui măsură.Veniți toți cei cu arse inimi să jelim,căci numai noi știm ce-i a inimii arsură! Când pomi se pleacă peste zidul din grădină,cuprins de jale-i Grădinarul și suspină.Chiar dac-au roadele din perle și rubine,ei trebuie tăiați și smulși din rădăcină. O, inimă, … Citește mai mult
Sarea din păr, de pe piele, de pe sandale,Și sare uscată pe gene, pe buze,Reziduuri ale unor dureri neegaleCa mareaTrecând dezgustător prin meduze;Urme de plâns ale unor ființeNeavând în comun decât rarDisperareaMăsurată-n minuteȘi, sărat și amar,Același gustAl jumătății trecuteDe secol, de vârstă, de an.Plaja în august,Ocean.
Pereți albi ne înconjoarăNici o lumină nu îți va mai atinge fațaPloaia bate în geamÎn timp ce noi dormim printre morțiZilele trec neîncetatDar eu nu am plecat de lângă tinePutem urmări întunericul împreunăDacă tu pleci atunci și eu plecNu a mai rămas nimic din tineO pot vedea în ochii tăiCântă imnul îngerilorȘi spune ultimul adioLumina … Citește mai mult
Un pat de spital gol, și răsare o laleaDintr-o vază spartă seacă ce inspiră avuțieLângă pastila de somn, un anestezicStai calm, ție n-o să-ți pese când vor trece..Lângă, un bilet de adio, nu știu cum de poți vedeaOchii tăi n-ajung în dreapta, ți l-a citit cineva?Ce paradoxal, e păcat că au venitȘi degeaba sunt aici … Citește mai mult
Frunze metalice cad,Oglinda apei e spartă-Frunze metalice cad,Le-nvăluie apa, le poartă.Dragostea ta m-a strigat?Vântul îmi bate în poartă.E de mult, de demultCântecul apei aceste-E de mult, de demult,Șoapte colindă prin trestii.Dragostea ta s-o ascult?Murmurul clar al poveștii.Taie văzduhul plutindRazele soarelui- spade,Taie văzduhul plutindStoluri de păsări nomade.Țară, în gând te cuprind..Bruma sau liniștea cade.Ceață albastră în … Citește mai mult