Versuri corectate și adnotate
Mereu târându-se pe jos, cel mai adese,Se agață dezesperată-n gânduri, sau pe ziduri,Plecată-ntunecând în zăpeziri, în friguri,Să nu-i fie văzute detalii, a fi înțelese. Își trage seva ființei în incolor, neantic,Lăsând dâră din miezul de unde-i sunt semințe.E copia luminii ce-o aspiră-n sori, putințe,În halou-nconjurând-o discret sedus, romantic.Tipar diform prelung, de neutrini high-speed,Mesaj de existență … Citește mai mult
Sunt douăzeci de ani…Sunt douăzeci de ani și încă unul…N-aș vrea nici unul să i-l dau minciunii.Să zboare toți spre zare cum colunulCare apoi se-ntoarce în pântecul genunii.Dar toate astea-s fleacuri: mai presusEu știu un lucru care-i ținta vieții:Să ții un steag, destoinic, cât mai sus.E steagul roșu-al meu și-al dimineții.E steagul cui? Eu cred … Citește mai mult
Am inventariattot ce-am în anturaj,poate evit previzibil derapaj.. de deșănțat.Am inventariatprofundu-mi „EU”;de sunt o karma plus, sau derbedeuratat.Am inventariatPlaneta, mai departe,să văd cum este lumea viselor deșarte..Sunt contrariat.Am inventariatdacă și Universul e ca noi;nu-i nicio șansă, nici de aș trăi cât doi.. sunt blestemat.Am inventariattot ce predecesorii, în zadar, au încercatsă-mi lase experiență.. M-am înfricoșat;sunt … Citește mai mult
Amiezile ne vor pătrunde răbdătoare,ca o putere ce vine şi pleacă,şi va fi o linişte ce doare,o durere care se-neacă. Apoi soarele va fi tot mai frumosşi-i va grăbi pe toţi spre seară,ademenindu-i cu armonia de jos,unde se roagă o făclie de ceară. Numai eu voi rămâne-n luminăcu cântecul, pasăre ţipând între dinţi –şi-mi va … Citește mai mult
Se gudură de câte ori mă vedeși nu știu să-l privesc, așa, prin sticlă,fără vreun gând, ce-i pus ca să mă-ntrebe,sau să-l ador, să-mi fac o inima mai mică,să-i dedic clipa c-un minut de întrerupt..că oricum nu pierd, chiar şi de trecerea-i unicăși totu-i scurt și pare a fi tot o întâmplare; cică,e mai bine … Citește mai mult
Îmi plac oamenii care mă neliniștesc,mă fac să mă văd deodatăgrozav de închipuit și de gol,forțându-mă să mă schimb,să mă caut înfrigurat.Îmi plac oamenii care mă neliniștescpentru că eu însumisunt asemenea lor,și-adeseori chiar pentru ei devinneliniște profundă,arătându-le astfel mult mai adâncdragostea ce le-o port.
Ascunzișuri acoperite de fumigene mascantecu cotloane întortocheate ce irump în ieșiri violenteuneori doar exprimate-n subterfugii ezitantesau pur și simplu-s doar recunoașteri de realități.. evidente.Inexplorabilul e doar dogmatic, invocat în loc de neștiință;Este-o simplă inerție ce-ncearcă să-și justifice inacțiuneasub neverosimilitatea unei pretinse lipse de putințădar cu pretenția unei pseudocunoașteri proclamate sau prin.. delațiune.Suntem copleșiți de descoperitori … Citește mai mult
Cu stângu-n dreptul dau de-o vreme-ncoaceȘi-mi cheltuiesc iubirea pe nimic,Căzând la-nvoială – ca să zic –Cu tocmai cei plătiți să mă atace. Mai pofticios, dar mai zbârcit un pic,Iau parte doar cu gândul la potroace,După vreo joacă-ncinsă pe cojoaceCu zânele din clanul inamic. Descoperit de tot în fața viețiiMă-ndemn să dau cu sâc la-ncurcături,Cum se … Citește mai mult
Astă seară să ciocnim, prieteni,Pentru dragoste să închinăm,Neuitând de-acel ceas de tainăCând furtunile din noi le împăcăm. Refren:Ceas de seară, ceas de tainăCând se face dorul steaCa să îți arate undeTe așteaptă dragostea,Ceas de seară, ceas de tainăCând prinde glas inimaȘi ce-ți spune limpezeșteTot ce ne-nțeles părea,Uită, uită zarva lumii,Uită că-n goană trăieștiȘi te-oprește-n ceas … Citește mai mult
Gândirea se teme al naibii de altă gândireși-ar vrea s-o arunce (mai plastic!) peste pervaz.Îi cam încurcă independența,proțăpită cumva în peisaju-ica un macaz.Stau pe rărunchi. Meditez inocent.Mă doare-n cot, vasăzică.Lumea din mine n-are soroc –prefixul,adică.