Și vouă vi se mai întâmplă
să nu mai fiți deloc frumoși?..
Să vă uitați privirea tâmpă
în oglindă.. Vă găsiți scârboși?!.
Și cum se face, tot atunci
nimic nu merge, e împotrivă!?
Nu poți ce vrei, nu poți s-ajungi,
ești fără de control, eschivă!?!.
Și pe deasupra nervi te lasă,
te-ai răzbuna pe-orice, pe-oricine;
pe cei nevinovați de-acasă..
Nici tu nu știi.. De unde vine?!?.
Și același ești exterior;
poate puțin modificat
printre detalii de decor..
Mai răvășit; un bos.. umflat!.
Atunci.. să nu vă mai aud
cum că nu credeți suflet, duh!
„Materia”-i motiv zălud!
Suntem peste Pământ.. Văz.. duh!
06. 06. 2011
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment de frustrare și nemulțumire față de propria persoană și de incapacitatea de a controla evenimentele. Este o introspecție asupra stărilor negative și a tendinței de a se răzbuna pe cei apropiați.