Daniel Vișan-Dimitriu – Pagina 14

Daniel Vişan-Dimitriu – Steaua Cerului Albastru

Un cer plângea odată în albastru / sub pleoapa-ntunecată de un nor, / purtând un … →

Era un loc, în inima pădurii, / Mai liniștit decât o zi de vară / … →

Închid orice fereastră către lume / iar mintea, în genunchi, o fac s-aştepte, / căci … →

Pe un drum presărat cu frânturi de lumesc, / Amintind de un timp cu risipe … →

Îl însoțești timid sub clar de lună, / iar lupul singuratic te îmbie / să … →

Privește-l! / Arde-n miez de iarnă / și arde cald. / Lumina lui / atinge … →

Mai zboară cu zorii, scăldat în tăcere / Și-n gânduri cu valuri purtate spre cer … →

Şi nu era-ntuneric sau lumină / în clipa-aceea, nu era nimic, / dar căutam, în … →

Te visez, uneori, şi mă-ntreb de eşti tu / tot cea care-a răspuns, mai demult, … →

Îmi era de ajuns o zvâcnire de vânt / Ca să urc spre tării, să-ntâlnesc … →