Versuri corectate și adnotate
Nu-i materie viața, este pură energie.Nașterea-i e amnar, vâlvătaia-i făclie,Începutu-i fragil, întețitu-i cu suflul,Roșu-i este sclipirea, rug îi e începutul.Vântul nu o doboară, îi dă-nalt, o iuțește,Apa-i este ardoarea, în înec o sfârșește.Emanația-i suflet cum fuiorul de fum,Rece-ș-are sfârșitul prin cărbune-nspre scrum.Focul viu e de tânăr, trosnet dă în scântei,Zgomotul îl înalță exploziv în idei.Mistuirea-i … Citește mai mult
nedefinit,alb scânteiazăroșu asfințit,albastră razăîn grena condensspre negru fumde gri intens,brumăriu scrum…închis potentîn foc deschideardent, ardentatins cuprindedintr-un nimic,ajuns scânteie,exultă-n picvăpăi de fee,ce-n abur morlăsând doar fumde-un negru dor,sfârșit în scrum…nici n-ar fi fostde nu-i o umbră,probabil costde-o moarte sumbră!
Nu te mai văd și nu te simt la felPoate că ăsta e scopul tău, darPoate că noi nu mai simțim la felPentru că sufletul tău e-atât de murdar.Ce mai contează ce spui sau ce spunÎn ochii tăi rămân tot un nebunAsta e clar, privește doarPartea plină rămasă în pahar.Îmi tremură corpu’ și nu mai … Citește mai mult
Prea lungă-i noapteapentru o singură viață.Cuprinsă-n scrumcă jarul încearcăinima să dăinuiascăpână s-a face dimineață.Rugat să fie Dumnezeu,rugate.Vântoasele și fiece boarecenușă apărătoarede orice suflaresă mi-o ferească.
Când ani și secole or să se strămuteștergând din amintire pe poetși-aceste versuri, licărind discret,vor sta-n răscrucea graiurilor mute; când alte stele-n cer, peste făget,își vor aprinde tânăra virtuteși dragostea va înflori mai iute,și vârstele vor trece mai încet; când fiecare clipă, neîndurată,va pune peste lucruri o duratăde patimă și vis, sub zmalțul-i mat: cenușa … Citește mai mult
Odaia de hotel, la fel cu celelalte,și ceasul neatins de taină, tihnasiestei care lin ne împresoară,și apa de izvor sorbită cu nesatși ceața-aceea luminoasă carenecontenit dă orbilor târcoale,adresa unui ins care-a muritși visul destrămat. În fața ta,curgând molcom, nedeslușitul Rin.Și slăbiciunea te cuprinde.Prea șterse sunt spre-a fi trecute-n vers.
Un rege fără coroanăC-o bere în mână așteaptă la masăCadâna bătrână, amantă geloasăÎn brațe s-o țină,Păcatul să-i ierte.Se trage cortina, apar figuranțiiÎi cad la picioare,Cu zâmbete false,Scenarii confuze, replici uitate,Dorințe frânte,Armate-ncruntate.Finalul.. (e aproape). Refren:Cenușă-n vânt e.. și nimic n-a mai lăsatDoar ploile ce curg înaltși laurii topiți în alb. Lumina transformă decorulMai clare sunt fețeleMai … Citește mai mult
Am crezut până acum, dragii mei prieteni,Am crezut până acum…Că toate lucrurilePe pământ se bazeazăPe culorile lor reale.Bucuria – albă.Durerea – palidă.Iubirea – trandafirie.Moartea – neagră.Așa am crezut.Și mi-am petrecut zilele,Cu culorile mele îngrijite.Cu visele mele ordonate.Cu poeziile mele scrise clar.Pentru că așa le-am văzut.Așa am crezut.
Tu ești amator de haosEu doar în haos știu să stauTu ai sângele fierbinte, perfectIar eu doar din asta beau.O să îmi descopăr colțiiCa să-ți fie totul clarNu încerca să te apropiiSunt predestinat să fiu impar.Și tot ce poți să-mi oferi acumAș aprecia, dar nuTu poți să-mi dai numai emoții, darPentru mine lipsa lor e … Citește mai mult
Minune-i că am ars, vecin cu focul,și încă ard când stins e în afară,lăuntrul mistuindu-mi-l în parăși împlinind cenușilor sorocul?.Arzând, vedeam cum strălucește loculce-mi deștepta a chinului povară,încât mă mulțumeam privindu-l doară,în moarte-aflând petrecerea și jocul.Dar cerul mi-a luat acea făcliece mă hrănea arzându-mă.. Rămânesă fiu cărbune-n spuza jucăușă.Cu alte lemne-Amor de n-o să-nvievăpaia, nu … Citește mai mult