Daniel Vişan-Dimitriu - Visul Din Amurgul Toamnei
Cerul tău de gânduri, devenea senin / În amurgul unei toamne prea târzii / Pentru … →
Cerul tău de gânduri, devenea senin / În amurgul unei toamne prea târzii / Pentru … →
Amurgește purpuriul / Peste pânza de azur. / Râde-n lacrimi clopoțelul / Prin poiana dimprejur. … →
Cad frunze-ngălbenite, cad mereu… / Și vântul geme-n toamna-ntârziată / Și fiecare frunză scuturată / … →
Urmăream prin noapte pașii zilei ce-au trecut / Căutam prin frunze drumul de la început … →
Se-nvolbură frunzișul cel de aur / În ape rozalii de heleșteie, / De parc-un roi … →
Cum se numește femeia / care, trecând prin grădini / în amurg / ca o … →
Stă amurgul să coboare / Apropiere – ndepărtând – / Prima-i înălțată-n zare / Steaua … →
În hrube, pământul se-ascunde durut / Și apele-n vad clăbucesc, / Și cerul, cu fruntea … →
Viață: cârciuma, „Două Uși”. / Printr-un mat / de marmură / cobori / în gradina … →
Înserarea se înclină / Și-acum toate-n zări se scurg; / Sus, în blânda lui lumină … →