Viață: cârciuma, „Două Uși”.
Printr-un mat
de marmură
cobori
în gradina Guleaiului.
Se obrăzniceste natura: pescăruși
îți înhață
scrumbia de sub braț
prin fereastra tramvaiului.
Marea s-a retras
ca șopârla
sub piatra inelului tău de ametist.
Grecia în anticariat.
Cari amurgul cu strachina.
Dumnezeu e distrat
Dumnezeu e artist
Dumnezeu n-are mașină.
Oraș de câmpie, cenușă de port
și lemnul de pat
e tot vâslă de lotcă.
În gangul acesta un mort,
chiar un mort
a schimbat
lâna de aur pe votcă.
Sensul versurilor
Piesa explorează tema deziluziei și a pierderii într-un cadru urban degradat. Imaginea schimbului simbolic al "lânii de aur pe votcă" sugerează o renunțare la idealuri și valori în favoarea unei realități crude și dezolante.