Fuego – Cât De Frumoasă Ești Femeie

Cât de frumoasă ești femeieÎn jurul tău pomi respirăNemuritoare odiseeNisip de aur în clepsidrăCât de frumoasă ești femeieDin ochii tăi se naște azurulMisterului de nepătrunsTu i-ai imobilizat conturul. REFRENAș vrea să pot iubiO viață întreagă și alte zeceNumai la tine m-aș opriDar ce păcat că timpul treceAș vrea să pot iubiPână la marginea luminiiDar ce … Citește mai mult

Nahapet Kuceac – Dacă Ea Care-Și Cuprinde

Dacă ea, care-și cuprinde, strâns, mijlocu-n cingătoareAr fi fost în sărăcie, iară eu un om cu stare,Mi-aș fi dat întreaga pungă, cu parale sunătoare.Aș fi-adăugat în taină, fără nicio supărare,Un preț bun de alunițe, căci în parte fiecareMerită o piatră scumpă și-o-ntâlnire pe-nserare.

Kaleidoscopio – Vocea-Mi Apare Eu (Română)

Tu mă impresionezi.Tu mă impresioneziTu mă impresioneziTu mă impresionezi.Tu mă impresioneziTot nimicul devine puținȘi inversAm fost cufundatCa o măslină în gălușca care eram euTu ești stăpâna supremăMăslină gălușcă eu.Tu mă impresioneziNimicul puțin devine totMă lasă mutTalia taCe mă intimideazăCuriozitatea meaE o slăbiciune ce mereu mă frământăConcluzia îmi place ce vădCeea ce văd este opusul la … Citește mai mult

Nicolae Guta – Ești Artă, Operă de Artă

Refren:Nici o mie de pictori, nici o mie de sculptoriN-ar putea face chip frumos ca al tăuEști artă, operă de artăNu poți fi clonată sau falsificată. x2 Care ochi și din ce țarăTe-a clătit cum am cerutCu ce tainică vioarăAcest mijloc ți-a făcut?În loc de ochi ți-a pus cristaleȘi-n locu buzelor două petale,Te-a trimis pe … Citește mai mult

Konstantinos Kavafis – În Ușa Cafenelei

Trei vorbe pronunțate lângă mineatenția mi-au îndreptat spre ușa cafenelei.Și-am văzut atuncea frumosul-i trup, plăsmuit parcăde Eros, cu neîntrecută măiestrie –care, vrăjit, îi modelase formele-armonioase,talia zveltă, de statuie,emoționat, îi plăsmuise chipul,atingerea mâinilor lui imprimândseducție pe frunte, pe ochi, apoi pe buze.

William Shakespeare – Sonetul 106

În cronici vechi, din vremuri ce-au apusCând voi citi de oamenii de ieri,În stihuri mândre, care s-au compusPentru domnițe dulci și cavaleri,Atunci, într-un înscris ce-a zugrăvitPicior și mână, buze și ochi calziUn vechi condei voi ști c-a preamăritCeva ca frumusețea ta de azi.Deci laudele lor sunt prorociriAle acestui timp când tu trăiești,Căci n-au știut c-ai … Citește mai mult

William Shakespeare – Sonetul 96 [Sonnet XCVI]

Tânăr, frivol – cusur unii-ți găsesc;Alții te văd seducător, blajin;Cusururi, haruri – mulți le îndrăgesc,Tu faci virtuți din tot ce e meschin.Și-așa cum un inel obișnuitPe-un deget de regină-i prețiosOrice defect devine negreșit,Prin harul tău, ceva foarte frumos.Și lupul rău câți miei n-ar păcăliDac-ar putea s-arate ca un miel,Iar chipul tău pe câți n-ar amăgiNumai … Citește mai mult

William Shakespeare – Sonetul XCVI: Unii Spun Că Tinerețea-ți e Defectul, Alții, Desfrâul

Prea tânăr ești, spun unii, prea pervers,Spun alții și că șarmul tău e jocul;Virtuți, defecte, toți le îndrăgesc;Faci grația greșelii să-i ia locul.Pe degetul puternicei regineOrice inel e supraestimat,La fel e cu păcatele la tine,Pe care în virtuți le-ai transformat.Câți miei poate un lup să păcăleascăDacă în miel s-ar transforma cumva;Câți poți corupe dintre gură-cascăDacă … Citește mai mult

William Shakespeare – Sonetul 105 [Sonnet CV]

Nu-s idolatru pentru că iubesc,Nici dragul meu nu-i idol târnosit,Ci în poeme sincer eu slăvescDoar pe acel ce e desăvârșit.Blândă-i iubirea, astăzi și mereu,Și trainică e măreția ei,De-aceea e statornic versul meu,Căci el e neschimbat în ochii mei.Real, frumos și bun – ce personaj!Real, frumos și bun în orice vers;Trei vorbe, dar un singur drag … Citește mai mult