Ești frumoasă în zori
Când lumina timid
Mângâie perdelele
Și-o rază mai fâșneață
Se joacă pe-a ta piele
Ce frumoasă ești când tragi aer în piept
E o nouă dimineață
Și iei viața la trântă
Și o săruți pe față
Ce frumoasă ești când înnebunești
Nu-ți mai pasă că iubești
Și alergi de lângă mine
Să te găsești pe tine
Ce frumoasă ești când te întorci înapoi
Și învățăm să fim iar 2
Și puri și indecenți,
Ca 2 adolescenți
Ce frumoasă ești când râsetul tău
Umple toate zările
Și îmi trezești culorile și te iubesc și florile
Ce frumoasă ești când în ochi mă privești
Și descântece îmi șoptești
De viață anevoioasă
Și mă întorci acasă
Ce frumoasă ești când te rătăcești
Prin capcane pământești
Printr-o lume defectă și uiți că ești perfectă
Ce frumoasă ești când în noapte revii
Ma privești ca-n prima zi
Și guști a ploi și soare și a eliberare
Sensul versurilor
Cântecul celebrează frumusețea complexă a unei persoane iubite, atât în momentele de liniște și bucurie, cât și în cele de rătăcire și regăsire. Este o odă adusă imperfecțiunilor și evoluției într-o relație.