Acum închide ferestrele și spune câmpurilor șșșșt:
Dacă trebuie, lasă copacii să-și tremure frunza-n tăcere;
Acum nu se mai aude nicio pasăre, iar dacă vreuna cântă,
Fie-n paguba mea această pierdută plăcere.
Va fi cu mult mai înainte ca mlaștinile să revină,
Mai înainte s-apară prima pasăre și primul ei cânt:
Așa că-nchide fereastra să nu mai auzi vântul,
Dar să vezi cum toate-s agitate de vânt.
Sensul versurilor
Piesa descrie o stare de așteptare și melancolie, în care natura se pregătește pentru o perioadă de tăcere și liniște. Se sugerează o izolare temporară de lumea exterioară, accentuând contemplarea și observarea schimbărilor subtile din jur.