Când lebăda-și dă seama c-a venit
Ora ce-i pune capăt vieții sale,
Cântec, cu glas sublim ce ia amploare,
Înalță peste țărmul părăsit.
Dorește viața s-o fi prelungit
De lume despărțindu-se cu jale;
Cu dor ea celebrează de plecare
Al aventurii sale trist sfârșit.
La fel, Doamnă, și eu, când am văzut
Tristul sfârșit ce-mi rezerva iubirea,
Fiind deja în pragul lui adio.
C-un ton și mai suav, și mai plăcut
Am celebrat, cântând nefericirea,
”La vuestra falsa fé y el amor mio” 1.
1. Acest ultim vers a fost scris de Camões în spaniolă.
L-am păstrat pentru a respecta structura sonetului și gândirea
poetului. de română: ” Falsa-ți credință și iubirea mea”
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimentele de final și regret, comparând moartea unei lebede cu sfârșitul unei iubiri. Vorbitorul celebrează, cu tristețe, nefericirea cauzată de trădarea în dragoste.