Unde domnește, domnul anotimpurilor, primăvara,
Acolo sunetul aprins sună de la sine,
Acolo fluxurile de lumină curg în toate direcțiile;
Puțini sunt bărbații care pot traversa acel țărm!.
Acolo unde milioane de Krișna stau cu mâinile pliate,
În cazul în care milioane de Vishnu își pleacă capul,
În cazul în care milioane de Brahma citesc Vedele,
În cazul în care milioane de Shiva sunt pierdute în contemplare,
În cazul în care milioane de Indra locuiesc pe cer,
În cazul în care demi-zeii și prorocirile nu sunt numărate,
În cazul în care milioane de Saraswati, Zeița de Muzică, joacă pe venă
Există Domnul meu descoperit de sine:
iar mirosul de sandale și flori locuiește în aceste dimensiuni.
(Din vol.”Ţes pânza Numelui Tău – Cânturi”)
Sensul versurilor
Piesa descrie un loc sacru unde domnește primăvara și unde se manifestă puterea divină prin diferite zeități. Subliniază ideea de transcendență și contemplare, invitând la o călătorie spirituală către descoperirea de sine.