Versuri corectate și adnotate
„La apa Vavilonului…”tulburând clipele somnuluighiersu’ îl zideai la lumânaresemn de duh în răbdare.Vorbele în semănaremelodizau zarea cu zarela apa Vavilonuluitulburând clipele somnului.Rodire în întrebaretaină: cuvintele Domnuluimarea în bobul de saretulburând clipele somnului„La apa Vavilonului…”
Niciodată până la sfârșitcu tăgadă n-a putut s-o ținăsă-și slăvească dragostea curată;și-a căzut la cruce, -nveșmântatăîntr-un chin cu pietre-mpodobit,mari din dragostea de care-i plină.Dar cu fața-n lacrimi când, să-l ungă,la mormântul lui apoi trecu,el de dragu-i a-nviat, s-ajungăși mai fericit să-i spună: Nu –.Doar în grota ei ea-l înțelesecum, prea întărit prin moartea sa,alinarea de … Citește mai mult
Dies irae, dies illaSolvet saeclum in favilla:Teste David cum Sibilla.Quantus tremor est futurus,Quando judex est venturus,Cuncta stricte discussurus!Tuba mirum spargens sonumPer sepulcra regionum,Coget omnes ante thronum.Mors stupebit et natura,Cum resurget creatura,Judicanti responsura.Liber scriptus proferetur,In quo totum continetur,Unde mundus judicetur.Judex ergo cum sededit,Quidquid latet apparebit:Nil inultum remanebit.Quid sum miser tunc dicturus?
Cărămizile casei noastre sunt din fum.Se vede un flaut suspendat.Patul cântă singur.De trei ori să fii lăudat, fum,pentru tine știu că există un vârf de urcat.Nimicul lucește în mijlocul casei.Țin în gură un diamant.Printre obiecte vii psalmodiezcu pas amețitor de coribant.Nimeni nu poate opri procesiuneade oameni travestiți în crini.Se vede casa noastră de fumși toți … Citește mai mult
Eu cred că Tu Te afli în toate,În inimă, în cer şi pe pământ.În cupele de flori şi în firul ierbii,În vise, în speranţe şi în noi.Te afli în roua dimineţii şi înRazele de soare,În lacrimile ceruluiŞi în glasul de copil.În zâmbetul celui îndrăgostit,În mare- pe aripilePescăruşilor în zbor.Eşti pretutindeni unde e iubireŞi toate în … Citește mai mult
Nava vieții, nava viețiiMi s-a frânt.Am avut catarg prea tânăr,A fost vânt –Nu-mi zâmbește de departeNici un far,Vânturile tot mai aspre-mi par.Și răcnește marea vieții,Valurile mii..Dimineața a credințeiNu mai vii?..
Azi e miercuri, mâine-i joiVine Domnul pe la noiÎnsă de văzut îl vedeNumai omul care credeCă vecia nu-i pustieȘi găsește stăruințaÎntr-o cale de credințăȘi postește și se-nchinăȘi aprinde-n prag luminăȘi se roagă la icoaneȘi dă sfinților plocoaneIar săracilor pomanăDin strânsura sa de mânăNumai el se-nvredniceșteCând Isus îi porunceșteȘi întinde masa mareÎn ajun de sărbătoarePrin Crăciun … Citește mai mult
Tatăl nostru care ești în ceruriCoboară, dacă ești, pe pământȘi oprește viforul morțiiȘi fă din căști pălăriiȘi mângâie fețele morțilorPăstrându-i în viață pe viiȘi stai printre noi de ne ești tată,Din sângele scurs făcând vinȘi fă din oricare armatăAlaiuri civile.Amin.
Gândeam: cantata e cântatăÎntre aceste săli pustii.O, cine mi-ar fi spus odatăCă toate le voi moșteni:Și punți, și lebede, și granguri,Și porțelanuri chinezești,Palatul tot, străpuns de granguri,Și teii cu splendori cerești,Chiar umbra mea, sluțind-o dințiiAtâtor spaime vechi și noi,Cămașă lungă-a pocăinții,Și liliacul de apoi.1958
Legea care sunt – nu mă va subordona. Un trup gol este unica prelungire a liniei de înțelegere care ne unește cu misterul. Să faci o săritură mai repede din înjosire. Infinitul există pentru noi, precum limba pentru surdomuți. Nu s-a născut încă Magellanul unui trandafir.