Balconul și fereastra,
Câteva cărți, perete.
Nimic mai mult? Nimic.
Miracole concrete.
Materii jubilante
Prefac în suprafață
De vis atomii jalnici
Nicicând văzuți la față.
Și prin tăiș ori dusă
De-o dragoste curată
De linii, energia
Întregului se-arată.
Ea sau mărirea ei!
Mă-nprejmuie: viziuni,
Fără scandal, din pieptul
Realului, azi – luni.
Și sprintenă, modestă,
Materia palpită
În harul întrupării:
Ici var, acolo răchită.
Jorge Guillén – Cele mai frumoase poezii
Sensul versurilor
Piesa explorează frumusețea ascunsă în lucrurile simple și concrete din viața de zi cu zi. Ea reflectă asupra energiei și a viziunilor care ne înconjoară, invitându-ne să apreciem miracolele subtile ale existenței.