dincolo

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri – Morții Se Vor Vii Prin Viii Nevruți Morți

de

Filozofie mortuară se etaleazăPrin simplele exemple dinspre viață;Fizicul trai se preschimbând în greațăLa scurt timp.. celor ce-n comun visează.Inexorabilul nevrut se prevaleazăDe-un mix de trup și suflet, matematicMister chimiotactic, de-un empaticAievea explodat.. ce-n hău reexplodează.Sau e prea mult a spune o simpatie,E îndeajuns o strânsă conivențăDe-o viață, existență, interdependențăCu moartea-n jur.. ce viață reînvie.De câte … Citește mai mult

Jorge Guillen – Dincolo IV

de

Balconul și fereastra,Câteva cărți, perete.Nimic mai mult? Nimic.Miracole concrete.Materii jubilantePrefac în suprafațăDe vis atomii jalniciNicicând văzuți la față.Și prin tăiș ori dusăDe-o dragoste curatăDe linii, energiaÎntregului se-arată.Ea sau mărirea ei!Mă-nprejmuie: viziuni,Fără scandal, din pieptulRealului, azi – luni.Și sprintenă, modestă,Materia palpităÎn harul întrupării:Ici var, acolo răchită.Jorge Guillén – Cele mai frumoase poezii

Jorge Guillen – Dincolo III

de

Dincolo! Chiar aproape,Ca zări familiareVestind niște enigme.Le văd – curtenitoare.Mereu egale-n sine,Adânci, prelungi și greleEnigme – calme mase.Le-ating, uzez de ele.Spre-a-mi deveni tovarăș,Odaia zvon trimite.Ce de-obiecte! MințiiI se supun, numite.Enigme sunt, stau gataÎntr-ajutor să-mi sară,Amabile prin harulA tot ce mă-nconjoară.Mereu într-o urzealăMobilă ce-mi îmbieÎn fiecare clipăAdânca-i armonie.

Jorge Guillen – Dincolo II

de

Nu, nu visez. VigoareaCreației pe-ntinderiAici se-ncheie raiul:Penumbră de deprinderi.Și-această aspră ființăCare-mi impune normaDin nou – nedeslușireIvindu-se sub forma.De felurite perini,De alb întins pe zid,De braț ce ține-o mantă,De corn înțepenit.Ce-și amintește astreȘi gravitează bine –Această-nrobitoareFiință își menține.De-asemenea plinătatea-nNecunoscutul pal:Un dincolo, de taină,Și nespus de real.

Jorge Guillen – Dincolo

de

Pe zidu-acela, subUn soare pur ca miereaTivind, umbrind poieneDe flacără tăcerea.Se schimbă însorită.O rază plimbă grațiiPe ziduri. Bucuroasă.Materie-n relații!În timp ce vârful unuiCopac – cu strălucireaPe frunze, plin de daruri –Mi-a și furat iubirea.Fugară prin verdeață,Presimt aroma linCe-mi va vărsa esențaDin ea: ceva străin.Străin, precum ea însășiÎn ea. Cadou-răsufletAl unei lumi unice:Prin ea ajung la … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – Dincolo De Noi

de

În lumea mea e-o stea ce străluceștecum nicio alta nu va strălucichiar de, în nopți târzii, o voi zăriprivind spre steaua care mă iubește.Privesc adesea cerul plin de steleși mă întreb de-o fi o stea și Lunace-n bolta nesfârșită e cununace mă răsfață-n razele-i fidele.Pășesc ușor pe scara care urcăpe trepte ale timpului șuvoispre-un loc … Citește mai mult

Marin Sorescu – Dincolo

de

Femeia astaAre pe cineva în baie.Vorbește cu mine,Mă iubește sincer,Dar cineva se tot foiește în sufletul ei,Dincolo de mine.Îi citesc în ochi,În păr,În linia vieții din palmăCă această casă n-are decât o singură intrare,Că-mi ascunde pe cineva în baie.Sau, mă rog, în casa vecină,Sau într-o altă casă,Undeva pe stradă,Într-alt oraș, sau într-o pădure,Ori pe fundul … Citește mai mult

Mihai Eminescu – Din Noaptea…

de

Din noaptea vecinicei uităriÎn care toate curg,A vieţii noastre dezmierdăriŞi raze din amurg.De unde nu mai străbătuNimic din ce-au apus –Aş vrea odată-n viaţă tuSă te înalţi în sus.Şi dacă ochii ce-am iubitN-or fi de raze plini,Tu mă priveşte liniştitCu stinsele lumini.Şi dacă glasul adoratN-o spune un cuvânt,Tot înţeleg că m-ai chematDincolo de mormânt.