Johann Wolfgang Von Goethe – Antepirrhema

Smerit, dar ochiul să măsoare
Eterna lumii țesătoare!
Doar o pedală mișcă mii de ițe,
Suveici aleargă-acolo-ncoace;
Se-mbină firele pestrițe,
Doar o unealtă fire mii preface!
Nu din cerșit sunt adunate,
Urzite-s în eternitate:
Un mister cu-mpliniri eterne
Băteala-n zbor să poată-așterne!

Sensul versurilor

Piesa explorează ideea destinului și a eternității printr-o metaforă a țesutului. Viața și evenimentele sunt văzute ca fire împletite de o forță misterioasă, creând un model complex și etern.

Lasă un comentariu