Pe-o dimineață strălucită
Trec prin grădină trist, auzi
Cum florile șoptesc, suspină…
Eu însă rătăcesc ursuz.
Se uită-n calea mea duioase,
Șoptesc încet, suspină-ncet:
”Împacă-te cu sora noastră,
O, palid și-ntristat poet! ”
Sensul versurilor
The song expresses a feeling of sadness and alienation from nature. The poet, feeling lost and unhappy, observes the flowers whispering and sighing, seemingly urging him to reconcile with nature.