Aleksandr Puskin – Pe Dealurile Georgiei Se-ntinde Ceața Serii

Pe dealurile Georgiei se-ntinde ceața serii,Vuiește-Aragva lângă mine.Mi-e trist și ușor; e seninul durerii,Tristețea mi-e plină de tine.De tine și-atâta.. Nimic n-o muncește.Nu vine nimic s-o rănească,Și inima arde din nou și iubește,Nu poate decât să iubească.

Nina Cassian – Fișa

Ne-nregistrează toamne printre acei iubițiCare vorbesc prea tare sub teii sărăciți.Și nu se țin de mână și calcă sigur foartePe frunzele lovite de soare și de moarte.« Priviți-i, spune toamna. Nu se iubesc de loc.Mi-e milă de aceste perechi fără noroc. ».Și-n timp ce, cruzi și teferi, zâmbim sub luna nouă,Sărutul se șleiește pe buzele-amândouă.

Agatha Bacovia – Iubitule

Iubitule, prin catifeaua mâinilor mărunte,Îți aud tăcerea gândurilor de sub tâmple,Tăcerile dureroase și crunte,Efigii în argintul de pe frunte.Iubitule, mă apropii de durerea singurătății tale,Ca de un altar cu potire de jale,Cu evanghelii de uimire,Cu tot ce este deznădejde în iubire,Cu tot efemerul surâs al unei amăgiri,Când în amurguri de extaz ne ceream fericiri.Fericirile care … Citește mai mult

Tokio Hotel – Vergessene Kinder (Română)

O zi obișnuităDrumul devine un cimitirUrmele sunt neclareNu e nicio căutareRece e noapteaCine îngheață e prea slabNimeni nu ține cont de eiNimeni nu i-a văzut.Singur și pierdutNăscut invizibilÎnghețat la primul strigatCopil uitatAleargă fără sfârșitNegat de lumeCopil uitat.Ei vădEi simtÎnțelegExact ca noiEi râdȘi plângVor să trăiascăExact ca noi.Ochi fără fericireToate visele au fost opritePanica luminiiȘi frica … Citește mai mult

Sorin Cerin – La Margine de Speranțe

Ce-am mai putea face,decât să lăsăm,și această Poartă sentimentală,ruginită și părăsită,pe lângă care trecem,și suntem noi acum,să zacă la marginea unor Speranțe,conștiente că acestea,nu-i va mai deschide vreodată,sufletul,ascuns în privirea,în care nu ne mai regăsim,aceeași inimă de jar a viitorului,unei iubiri,pierdută acum,printre florile de lacrimi,ale uitărilor,reci și triste,din cimitirele de cuvinte,pe unde își irosesc pașii … Citește mai mult

Horia – Gânduri

Și iată cum se destramăPuțin câte puținCând nu mai aiNiciun gând plin. Toate sunt plecateRătăcite undevaDu-se la persoanaCare odată te iubea. Toate sunt plecate,Toate-s destrămateDe un membru al familieiCare nu te-nțelege. Toate-s destrămate,Toate-s adunateÎntr-un trup care nu mai poateSă alerge singur. Să înfrunte singurO lume mizerăȘi plină de oameni falșiȘi plini de invidie de care … Citește mai mult

Sara Teasdale – Dragoste Înmormântată

Am venit aici să o îngropSub copaculDin pădurea înaltă şi neagrăUnde nimeni să n-o mai vadă.N-o să-i pun la cap nici o floareNici o piatrăFiindcă gura ce-am iubit-o atâtaEra amară.Niciodată n-o să mai vin aiciFiindcă-n pădure e frig.De-acum voi strânge numai bucuriiCât în braţele mele o să pot ţine.