E-n amurg. Pe deal bulgarul
Liniștit își mână carul.
Roțile nu știu că plânge
Dealul, pe-unde omul mână;
Nu știu boii, că-n țărână,
Pe-unde trec, e numai sânge.
Noaptea-ncet, încet coboară,
Lilieci prin aer zboară.
Pe-unde-a fost cumplire-odată
Doarme-acum întreaga fire,
Peste-un iad de zvârcolire
Cade-o pace-ntunecată.
Numai luna e pe lanuri
Dar mai sus, pe sub rădanuri,
Unde-a curs fierbinte plumbul,
Duhuri vin din vreme-n vreme,
Cât e noaptea-n dealuri geme
Și se zbuciumă porumbul.
Sensul versurilor
The poem reflects on the aftermath of a battle at Plevna, depicting a serene yet somber landscape where nature is indifferent to the past suffering. It contrasts the peaceful present with the violent past, highlighting the enduring presence of death and sorrow.