În casa albă moare
pierzania bărbaților.
O sută de căluți se rotesc.
Călăreții lor sunt morți.
Sub pâlpâietoarele
stele-ale lumânărilor
tremură fusta-i de moar
între pulpele ei de aramă.
O sută de căluți se rotesc.
Călăreții lor sunt morți.
Imense umbre-ascuțite
din orizontul tulbure vin
și coarda groasă a unei chitare
se rupe.
O sută de căluți se rotesc.
Călăreții lor sunt morți.
Sensul versurilor
Piesa descrie un tablou macabru al decăderii și al morții. Imaginile puternice sugerează o pierdere a vitalității și o atmosferă apăsătoare, unde chiar și muzica se destramă.