umbre

Daniel Vişan-Dimitriu – Umbre

de

A fost odată… Mai putea să fieDe n-ar fi apărut o gelozieȘi-un gând ascuns ori un secret, cevaCe te-a îndepărtat, iubita mea.Ai reușit cu-acele vorbe, șapte,Să îmi arunci iubirea într-o noapteÎn care s-a pierdut ca un sfârșitAl unei stele care-a strălucit.Au mai rămas doar semne de-ntrebarePrin gânduri străbătute cu mirare,Și vorbe nerostite ce-ar dureaDe s-ar … Citește mai mult

Danuttz – Umbre

de

UmbreUmbrele ce-mi vin în minteTrec și îmi aduc aminte…De tot răul fost făcutZile negre ce-au trecutDemoni aprigi zburdători…De gânduri scuturători…Demoni ce în vis aparDe pe ploape nu-mi disparNici la dulce sărutareA zilelor scurtătoareDemoni care îmi fac răuFără ajutorul tău…Care tot mă țin în brațeMa lasă fără speranțeȘi mă zgârie pe fațăViața mea… un fir de … Citește mai mult

Direcția 5 – Spune Ce Vrei

de

Prea multe se întâmplă să văd în jurul meuPrea multe vor să treacă peste mineȘi mi-e greu..Prea mulți ar vrea să afle ce aș putea uitaAr vrea să mă ascund, dar nu e vina ta.Prea multă noapte-mi pare că nu se mai sfârșeștePrea multă minte n-are acum acela ce-mi vorbeștePrea multe umbre se arată în … Citește mai mult

Daniel Vişan-Dimitriu – Umbre de Demult

de

Începură caii iarăși să nechezeȘi să scurme glia care nu-i mai vrea,Dar pe care-ntruna vor a galopa,Nelăsând nici praful să se mai așeze.Nu mai vor din iarbă să se mai ridiceFire de lumină-n spini de verde crudCare-ascund în vârfuri adevărul nud,Gata în galopul lor să se implice.Își nechează caii frica de-ntunericȘi în herghelie speră adăpostFață … Citește mai mult

Salvatore Quasimodo – Sămânța

de

Copaci de umbre,insule naufragiază în vaste acvarii,noapte bolnavă,pe pământul care se naște:un sunet de aripide nor ce se deschidepe inima mea:nici un lucru nu moare,care să nu trăiască în mine.Tu mă vezi: sunt atât de ușor,atât de înlăuntrul lucrurilorîncât umblu cu cerurile;iar când Tu vei voisă mă arunci în sămânțăvoi fi deja obosit de greutatea … Citește mai mult

Stroe Constantin Slătineanu – Gustave Doré

de

Prin smolita noapte trec împerecheateNăluciri de umbre, prinse-n ceața serii,Dorurile-n drumul spre eternitate..Priveghează-n boltă stelele, puzderii.Sclipesc fantomatic din cleștar palate,Ca stropiți de lună au înflorit merii..Aripi de lumină, ochi de nestemateDuhurile celor logodiți durerii.În ademenirea cerului străin,Chipuri zămislite tainic, nefiresc,Războind canonul Visului Divin.Depănând un farmec rece și ocult,Pentru veșnicie singure-și trăiescViața-nchipuită, moartă de demult.

Maria Ciobanu – Buburuza

de

Buburuza de pe frunză,M-a mușcat neica de buză,M-a mușcat și m-a durut,L-am lăsat, că mi-a plăcut,L-am lăsat, că mi-a plăcut!M-a mușcat și de obraz,Mor fetele de necaz,Mor fetele de necaz!Că nu le-a mușcat pe ele,De urâte și de rele,De urâte și de rele!Se-ntrebau: cine-i de vină?Eu le-am spus că o albină!S-au făcut că m-au crezut,Dar … Citește mai mult

Mihai Ursachi – Vedenie în Burgul Gotic

de

Doamne, se pornise o ploaie, o vânătă ploaie de seară și noapteÎn burgul acela carpatic..Pădurile putrede se înecaseră în neguriȘi trăsnetul rău bântuia ca o groază.De la fereastra din turn mă uitam fără sinePrin cetina neagră, zidirile negre,Pierdusem cât mai e ceasul, cât mai e veacul..Și la lumina lungă a unui fulger mutVăzui, și căzui … Citește mai mult