Târziu ieșită din gogoașă, tu, mirabil
fluture ce vorbești de la catedră
de exilatul din Charleville,
o, nu-l urma în zborul lui prădalnic
de potârniche, nu lăsa să cadă
pene tăiate, frunze de gardenia
pe neagra gheață de asfalt! Căci zborul
tău va fi mai teribil – înălțată
de-aceste aripi de polen și de mătase
în stacojiu halou în care crezi,
fiică soarelui, roabă gândului său
dintâi și chiar stăpâna lui acolo sus…
Sensul versurilor
Piesa este un omagiu adus poetului Rimbaud, încurajând o nouă generație să se inspire din el, dar să-și găsească propria voce. Vorbitorul îndeamnă la depășirea influenței directe și la crearea unei opere originale, chiar mai puternice.