Nimeni peste un veac
N-are să știe unde palpită
Agonia jucată în locul acesta
Ca o pace încremenită.
Glorioasele dolii s-au dus,
Străinii-n colind descifrară
Solitara ortografie
A morților de odinioară.
Vântu-n poiene văratice
Îmi mai amintește cum
Instinctul culese cheia memoriei
Scăpată pe drum.
Sensul versurilor
The poem reflects on the ephemeral nature of life and memory. It contemplates how future generations will perceive the past, and how easily memories can be lost or forgotten over time.