Într-un ținut pe care nu-l cunosc – se spune
Că Alpii veșnici depărtări cuprind –
Cu Fruntea, Ei salută înalt Azurul –
Cu Tălpile orașul în ating -.
La poate mii de Margarete
Sfielnice se leagănă în vânt –
Din ele – în zi de August – care Ești
Eu însămi, care sunt?
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimente de incertitudine și introspecție într-un loc necunoscut. Naratorul reflectă asupra identității sale în raport cu natura și peisajul înconjurător, sugerând o căutare a sensului și a apartenenței.