Lui Nichita.
Poemul este ce se vede
și nu se vede mai ales
Dar cine vede cine crede
și are chef de nențeles?.
Poemul e sublima iască
mai mult și mai ales adâncă
Dar cine poate nori să pască
cine consumă miez de stâncă?.
Poemul este inutil
ca viața și ca moartea – însă
apoi va reveni tiptil
fantoma jaloștei deplânsă.
Poemul n-are-acoperiș
nici matcă, nici chezași de lege
Poemul fulgeră pieziș
aproape șapte clipe-ntregi
Sensul versurilor
Piesa explorează natura complexă și aparent inutilă a poeziei, comparând-o cu viața și moartea. Sugerează că, deși pare lipsită de scop practic, poezia revine mereu, bântuind cu amintirea a ceea ce a fost pierdut sau regretat.