O întâmplare
la fel cu celelalte
(puțin mai absurdă)
e și moartea noastră
pe care-o acceptăm
în cele din urmă
pentru că altfel viața
nu ne-o putem închipui:
și morții doriți într-atâta
cu mâna absenței
celei mai pure
își încing în jurul frunții
atributul imortalității:
vecinic dornic
să-și oglindească fața
sufletul nostru
cere moartea
în fiece noapte!
Sensul versurilor
The poem reflects on death as an inevitable part of life, almost mundane. It explores the human desire for immortality and the soul's nightly yearning for death, highlighting the paradoxical relationship between life and death.