Nisipul mării se face roșu
Pe unde amurgul se-ntinde și tremură
Nisipul mării se face galben
Pe unde, șovăind, se-nclină luna.
Sensul versurilor
Piesa descrie un peisaj marin la apus, cu accent pe culorile schimbătoare ale nisipului și pe prezența lunii. Sugerează o atmosferă contemplativă și melancolică, invitând la reflecție asupra trecerii timpului și a frumuseții efemere a naturii.