Eugenio Montale – Mareea Joasă

Amurguri de strigătecând leagănul se mișcă sub umbrarul de vițăși aburi cenușii abia-mpăienjenescnemișcarea mării.S-a dus timpul acela. Trec peste zidzboruri piezișe repezi, coborâreatuturor lucrurilor nu se mai opreșteși se amestecă pe țărm cu stâncace te-a aruncat în valuri întâia oară.Sosește odată cu suflul primăveriio vâltoare lugubrăde existențe absorbite, și-n seară,neagră împletire, numai amintirile talese zvârcolesc … Citește mai mult

Mircea Pavelescu – Jurnal de Bord

Mareea ca o pâine dospește calm în barcă,pe-aci Februarie e tânăr și cu obrazul ud;în fund din crucea largă zvârlită peste sudcad stele ori embleme de aur pentru șapcă.Aștept să-mi întinzi mâna, ușor, peste ocean,întocmai ca o algă prin mrene de argint.Inima ta pe-alocuri o simt călătorindînchisă-n buzunarul batistei și-n ochean.

Jacques Prevert – Nisipuri Mișcătoare

Demoni și minuniVânturi și mareeDeparte marea s-a retras dejaȘi tuCa o algă ușor mângâiată de vântÎn nisipurile patului te răscolești visândDemoni și minuniVânturi și mareeDeparte marea s-a retras dejaDar în ochii tăi întredeschișiDouă mici valuri stau și nu mai trecDemoni și minuniVânturi și mareeDouă mici valuri ca să mă înec.

Walt Whitman – Pe Bacul Brooklynului

Maree ce crești pe sub mine! Tevăd față-n față!Și voi, nori de apus, și tu soare o clipă rămassă privești acolo-n zare, vă văd și pevoi față-n față.Mulțime de oameni, bărbați și femei, îmbrăcațiîn veșmintele voastre, cât de ciudațiîmi păreți!Voi care, sute și sute pe zi, treceți pe bacuri sprecasă, nici nu știți ce ciudați … Citește mai mult