Sorin Cerin – Pagina 32

Încât A Ales Să Ne Lase Deschisă

Funii de gânduri negre, / Ne leagă de zebrele disperărilor, / Depresiile absurdului, / pentru … →

Rătăcit printre meandrele, / Jocurilor de vise ruginite, / ale deșertăciunilor, / acestei lumi vândute, … →

Să fi fost atât de singur Dumnezeu, / fără suferința noastră? / Încât a fost … →

Ne dăruim cu totul, / Iluziilor Vieții și Morții, / care ne dau în schimb, … →

Gândurile toride ale Sentimentelor, / au aprins străzile aglomerate, / ale Zilelor fără adăpost, / … →

Ne rotim până amețim, / pe sferele stropilor unor Amintiri, / în care ne ghicesc … →

Vicii preamărite de orgolii, / stăpânesc ierarhia durerii, / îmbrăcată cu mantia / compromisurilor, / … →

Ne-am răstignit, / pe frunțile Furtunilor de Lacrimi, / din Inimile de Jar ale Cuvintelor, … →

Ferestre deschise de priviri, / încă mai așteaptă în zadar, / lumina divină a speranțelor, … →

Zări pierdute-n flăcările, / zilelor fără adăpost, / ale cuvintelor ce tremură de frig, / … →