Versuri corectate și adnotate
Atunci când părul îmi era încă tuns cu breton pe frunte,Mă jucam în fața porții, smulgând florile.Ai venit călare pe o nuia de bambus – calul tău –Și te-ai plimbat prin fața mea, jucându-te cu prunele sidefii.Apoi ne-am mutat și-am trăit în Chōkan:Doi oameni obișnuiți acceptați de toți, fără sau cu puține neplăceri.La vârsta de … Citește mai mult
În vreme ce coboram aseară Muntele de Smarald,Luna ne-a fost în permanență tovarășă de drum.Apoi, s-a aprins vârful muntelui – din toate mai înalt,Și-o lumină palidă cădea prin norișori de fum.Când am ajuns la cabană încetase vântul;Un omuleț a tras zăvorul de la poartă;Intrând, fragede corzi verzi ne atingeau veșmântul,Ardeau felinare-n bambuși și focu-n vatră.Am … Citește mai mult
În seara asta stau la Templul din Vârful Muntelui.Aici aș putea culege stelele cu mâna.Nu îndrăznesc să rostesc un cuvântDe teamă să nu tulbur ordinea cerească.
Nu lăsa niciodată gol un potir de aurSub razele de lumină ale lunii pline.Pronia cerească a plantat în mine daruri,iar acestea trebuie folosite.
Lacul Oglinzii, întins peste mile și mile,Este acoperit de florile de lotus în plină înflorire.În prima lună a verii, Xi Shi le culege surâzând,Urmărită de o mulțime de ochi de pe malul râului Yuoye.Barca ei, fără a aștepta răsăritul lunii, se întoarceSpre casa din aval, în mijlocul oftaturile amoroase.
Întristările de LunăCad tomnatice pe apeC-aud tihna cum răsunăLiniștirea să-și adape.Lotusul cum tot a ziceVrea tristețea lui cu plânsulSufletu-mi s-o ia de-aiceȘi s-o ducă-apoi cu dânsul.
Pe strat de flori am pus ulciorulînmiresmat și plin.Ci singur în tăcerea nopțiisă mă desfăt cu vin?Drept comesean chemat-am lunacu nimbu-i de scântei,ba umbra încă mi-am chematși, iată, suntem trei.Oare, mă-ntreb, să știe beaîn rând cu mine lunaori umbra, chiar dacă de-un veacmă însoțește-ntruna?Umbra și luna sunt oricumde-a pururi împreună,așa că, oaspeți dragi, să bem!Bea, … Citește mai mult
O boare de vânt, aducând puf de plop, îndulcește aerul pe terasăȘi o fată din Wu, turnând vin în cupe, mă îndeamnă să ciocnim.Sunt aici împreună cu colegii din oraș care au venit să-mi ureze drum bun;Fiecăruia din ei, după ce goleşte paharul de despărţire, îi spun:Oh, du-te și întreabă acest râu care curge spre … Citește mai mult
Iarba crește în nord verde ca jadul,Lăstarii murilor aici se împletesc în tufișuri verzi;Iar tu, în sfârșit, te gândești la întoarcerea acasă,Acum, când inima îmi este aproape frântă.O, briză a primăverii, de vreme ce îndrăznesc să nu te cunosc,De ce îmi dai la o parte perdelele patului?
În sfârșit, cu munțiiNumai, singur sunt!Murmură pârâul vesel,Și eu cânt!Hai, pârâu! AleargăMai clocotitor!Am scăpat de oameniȘi de răul lor!E mai greu suişul,Nouri dau târcol.Stâncile par gataSă se zvârle-n gol.Sare unda, sareDe pe stânci pe stânci!Hai, pârâu, prin alteVăi şi mai adânci!Florile, pe maluri,Sunt nespus de vii,Când le bat, uşoareCeţuri aurii.Aş rămâne, lanţuriDe vieţi în şir,Să … Citește mai mult