Peste capitală plutește luminos siajul lunii;
La râu, zece mii de maiuri lovesc rufele;
Vântul de toamnă îmi poartă inima,
Iarăși și iarăși, către Trecătoarea de Jad.
Oh, când vor fi învinse armatele tătarilor,
Iar soțul meu se va întoarce din lunga campanie!?
Sensul versurilor
O femeie își exprimă dorul de soțul plecat la război, într-o noapte de toamnă. Versurile evocă un sentiment de melancolie și speranță pentru o viitoare reîntoarcere.