Versuri corectate și adnotate
Învăluită-n beznă jumătateStă stânca c-o grosime foarte mare,Și când amurgul pleacă, o rumoareCu un parfum de busuioc răzbate.Colo-n frunziș o viață se sfârșește;iar păsări gem simțind a ei durere;voci blânde plâng, și în acea tăcereo stea aprinsă lângă mal plutește.A mea ființă, care-i luminată,mâhnită e de jalea întunecată;apoi, când și în zare se înnoptează,dispar și … Citește mai mult
Simțind că-n al meu spirit umplut de întristareromantica tandrețe începe să răsară,mă duc să sărut steaua ce-a apărut pe searăplecat peste fântâna cu ape-amăgitoare.Și când spre apa-aceea albastră și lucioasămă-nclin cu a mea gură de duioșie plină,aud parcă o voce, mai mult decât divină,a celei care poate pe mine e geloasă.Crezând că tu în spirit … Citește mai mult
Sunt liniștit, și-amiaza mă găseșteînconjurând pășunea și padocul,și când vin vaci și-aleargă în tot loculfoșnește iarba care-acum pălește.Se-aud apoi viței mugind în spate,căci poarta de la țarc e ferecată,și vacile privesc spre ei îndatăcu dor matern și plin de puritate.Dar când lumina a început să moarăsimt vacile mâhnirea cum coboară;și-atunci, cuprins de o melancolie,.pe-un vârf … Citește mai mult
Urmând mireasma unei odihne zâmbitoare,un fluture în zboru-i trecea prin văi montaneşi aprindea în aer trasee diafanecu safirii petale, subţiri şi schimbătoare.Şi în a lui plutire pătrunsă de tăcereel luminează grote, ca azurii paiete;şi raze cad întruna pe câmpuri şi boschete,iar soarele suspină în blânda adiere.În foşnet de chinchină şi zgomot de liane,luceşte în frunzişuri … Citește mai mult
Privind spre soare cu aripa tremurând,cu luciul ei de piatră nestemată,zbură într-o zi spre ochii tăi de fatăsperanţa mea, precum un fluture plăpând.Te-a dezmierdat pe păr cu drag şi în delir;însă privirea ta a ars-o îndată,şi-atunci s-a dus spre-o zare mai curată,cătând un alt azur.. cătând alt trandafir.Dar în zadar febril târcoale tot dădea,când seara … Citește mai mult
Lăsând pe câmpuri urme întipărite,cu jug la gât, în blândă legănare,doi boi părând că nu mai au vigoaretreceau pe lângă vacile smerite.Cu pieile-nțepate și lovitese-ncruntă, dar sunt bravi în tulburare;când cel ce-i mână cântă cu ardoare,ei triști rotesc pupilele mărite.Plâng roțile, cureaua e rebelăși scârțâie pe coarne, iar cărareape margini are spumă – ce dantelă!.Și … Citește mai mult
Lăsând pe mal bărcuța azvârlită,pe sub banani eu m-am pierdut îndată;și-ntins la umbra-aceea minunată,am devenit ca apa liniștită.Îmi parfumez poetica angoasăacolo, pe plantația cea sfântă;mă-ntorc la râu, dar visul mă frământăși simt din ochi că lacrimi se revarsă.Cu inima ca menta de-aromatăo pasăre aud cum trist oftează;și singur sunt pe plaja izolată.iar când în barcă … Citește mai mult
Împrospătează vara cu legănări ușoare,un palmier ce câmpul tăcut îl decorează;Și în a lui visare însingurat oftează,În râu vărsându-și jalea sub soarele ce moare.Aprins de raza care tot golu-l înroșește,simțind suflarea nopții, în vârf puterea-i piere;Și franjurii cu milă șoptesc și cu durere,atunci când vin cocorii pe-un cer care jelește.Pierdut în ceața deasă, de briza … Citește mai mult
O, greier ce vibrează: al tău cânt se audeîn fiecare vară în albăstria zare,şi-n tremurul de aripi cu ochii văd un soarece raza îşi aruncă şi jos prin văi surâde.Când m-ai văzut în pampas ţi-ai încetat cântarea,eu rătăceam în raza luminii pieritoare,şi printre palmierii cuprinşi de legănaream cunoscut iubirea şi-am învăţat visarea.Azi, când duioase ceţuri … Citește mai mult
E undeva o apă salmastră, izolată,care când luna-n noapte revarsă lucruri bunedin cornul abundenței, începe să adunecrâmpeie de lumină albastră și curată.La un izvor visează să curgă-n ea odată,orfana ce de șansă în viață nu dispune,și c-o rumoare slabă, evlavioasă spuneo rugăciune care în cer e ridicată.Dar când se lasă seara și poleită-i zarea,solemn vreo … Citește mai mult