Ca să îmi satur pofta ce-n sânge-mi clocotește
și bezna din colibă să fie mai umană,
un indian ironic mi-a dat o indiană
cu sânii fermi și tineri, ce Riguey se numește.
Parfumul ei cel dulce, de măghiran, îmi place;
ea chipul mi-l ascunde, cum datina-i dictează,
apoi, simțind alintul, tot trupul mi-l brăzdează
cu unghiile sale cu roz de carapace.
E lună. Iar izvorul de mariaj vorbește.
Micuța indiană de mine se lipește
și umerii mi-i mușcă cu o cruzime rară.
Săraca.. Mă răsfață! Și-n pat aud cum cântă,
ca pe un podium, briza, în noapte-un imn de nuntă,
iar pubescentul munte miroase a fecioară.
Sensul versurilor
Poemul descrie o experiență senzuală și exotică cu o tânără indiană. Tonul este unul de dorință și plăcere, cu elemente din natură care intensifică atmosfera intimă.