Francesco Petrarca – Pagina 6

Sonetul CL [Il Canzoniere]

Ştiind că orice femeie este capricioasă se teme că Laura îl va respinge. / Când … →

La întoarcerea Laurei, cerul se înseninează şi natura se linişteşte. / Însă atunci când zâmbetele … →

Ani douăzeci şi unu-am ars în chinul / Amorului, visând o zi mai bună; / … →

Atunci când Laura va muri, sufletul ei va sta mai sus decât slava cerului. / … →

S-a frânt coloana și-nfrunzitul laur, / popas de umbră gândurilor mele; / tot ce-am pierdut … →

Amor m-a pus ca țintă de mult săgeții sale; / Și-s ca zăpada-n soare; ca … →

Doar în moarte îşi poate găsi pacea sau poate fi deziluzionat de cea pe care … →

În vis mi-e fericirea și lenevesc ușor; / Pe-aripi de vânt, o lume de umbre … →

Poem dedicat lui Giacomo Colonna, pentru că a sprijinit acțiunile regelui Franței împotriva necredincioșilor. / … →

Îl consolează pe un amic căruia i-a murit soţia. / Frumoasa doamnă, dragostea ta mare, … →