Francesco Petrarca – Pagina 5

Cantul III [Il Canzoniere]

Prezintă situația sa nefericită, de care o acuză pe Laura; dorește ca ea să fie … →

Pierdută mi-este pacea: n-am arme să mă bat, / Și sper, și ard, și-s gheață, … →

Voi, care-n sonul rimelor aceste / Aflați suspinul ce în timp, departe, / Hrăni un … →

O imagine vie a iubirii sale arzătoare şi a onestităţii Laurei. / A mea dorinţă … →

A rezistat multor atacuri ale iubirii, dar nu s-a putut feri de ultimul. / Ca … →

Îndeamnă un amic să iubească filozofia şi literatura. / Gât, somn şi pat de puf … →

Se plânge în sinea lui că de ceva vreme nu a mai căutat-o și își … →

E obosit de păcatele pe care le-a săvârşit şi ar vrea să asculte chemarea lui … →

Vrăjmașa mea, oglinda, în care-ți tot privești / Fermecătoarea față, de cer și-Amor slăvită, / … →

Din volumul „Petrarca-Sonete” – traducere de Lascăr Sebastian (Editura Tineretului-1959). / Închisă mi-este calea oricărei … →